Joc de antonime

Am schimbat o zi pe noapte
şi cireşe verzi pe coapte,
am dat iarna pentru vară,
dimineaţa - pentru seară
să îmbrac o haină nouă 
(din cea veche zdrenţe plouă)
şi-am fugit din deal în vale
cu noroc, fără parale,
să prind lună, să prind soare,
zahăr să le dau şi sare,
ca să fie cald nu frig,
când toţi tac, să pot să strig
vorbe dulci şi pipărate
din cer şi pământ luate.
Printre flori şi printre frunze
să m-ascund de buburuze,
roua-n zori să mă găsească
şi amurgul să-l oprească
pe drum ud, sub cer uscat,
gol goluţ, dar îmbrăcat,
alerg, să stau pe loc,
precum bafta în ghioc,
ce ascunde-o minciunică -
una mare, alta mică,
dar să mă credeţi pe mine,
adevăr e-n antonime.